Fuego la un pas de depresie: “ Zile în care parcă tot ce am construit se năruie!" 
Nimeni nu e scutit în viață de drame, probleme, melancolii și tristeți. Chiar și cei mai iubiți artiști sunt atinși de microbul depresiei și al neînțelegerii lumii în care trăim. Ultimele postări scrise de Paul Surugiu pe care toată țara îl știe drept Fuego, pare că trădează un suflet zbuciumat care-și pune zeci de întrebări despre oameni și viață. Chiar dacă lumea se înghesuie să cumpere bilete la concertele sale și e îndelung aplaudat în toată țara, problemele nu ocolesc pe nimeni, scrie avantaje.ro
Am doar o viață și e păcat s-o irosesc!
“Am și zile bune și zile în care parcă tot ce am construit se năruie! Oricât aș fi de pozitiv, am momente și momente și cred că asta ni se întâmplă tuturor, pentru că suntem oameni, suntem vulnerabili și avem și suflet, nu doar rațiune! Doar că nu las sã mã doboare astfel de stări și mă remontez rapid! Cum? Gândindu-mã cã am doar o viață și e păcat sã o irosesc cu lamentri și tristeți, oricât mi-ar fi de greu! Chiar dacă a fi artist pare desprins din povești, nu e chiar așa și avem și noi probleme multe, greutăți, dureri la figurat și chiar la propriu! Dar cu pozitivitate, trec toate!“
Anul trecut Fuego mărturisea că este genul de om care se mulțumește cu puțin, fără așteptări mari prea de la viață. Dorința lui cea mai mare este să fie sănătos și să aibă mintea limpede… Fuego scrie cu tristețe că iubirea lui pentru oameni nu e de ajuns.
“Niciodată, dar niciodată pe lumea asta, nu am fost un egoist, nu am dat din coate doar pentru mine și nu am încercat sã profit de cineva. Eu stiu că așa trebuie sã fiu, dar lumea de azi îmi arată contrariul. Și-atunci mã gândesc – oare nu-i mai bine ca ei? Oare nu-i mai bine sã trăiești în spirit egoist, în furtuni mari pitite-ntr-un pahar cu apă, decât să fii altruist, să ai inima deschisă, sã fii sincer și sã suferi pentru cei de lângă tine. Am învățat, tot în pandemie, că uneori iubirea mea pentru oameni nu e de ajuns. Am învătat că nu sunt suficiente doar sacrificiile mele și că ceva cu de-a sila, fără a privi înuntrul tău, nu se poate.“
