Apropo de fitre, mai ales cele pentru story – s-au dovedit atât de dăunătoare pentru psihicul uman încât, în octombrie 2019, platforma a anunțat că va interzice orice filtru care distorsionează fața astfel încât să pară că a suferit intervenții chirurgicale. Dar oare chiar vrem să ne pierdem orice urmă de individualitate și să ajungem să arătăm toate aproape identic? Imaginați-vă că toate au ochi de felină, buze cărnoase, pomeți înalți și o piele lipsită de pori sau de orice fel de rid. Dacă mai continuăm în acest ritm, până în 2050, femeia americană va arăta ca moștenitoarea pe primă linie a lui Kim Kardashian West, Bella Hadid, Emily Ratajkowski și Kendall Jenner”. Cum ne putem proteja, așadar, psihicul, de capcana perfecțiunii aparente pe care ne-o servește social media? Psihologul român, Cristina Petrescu-Ghenea, a oferit mai multe explicații pentru cosmopolitan.ro privind tendința de a fi perfect pe social media.
Cum – și de ce – ne afecteaza filtrele de Instagram stima de sine?
Acum doi ani, datele ne arătau că în jur de 25% dintre selfie-urile postate pe Instagram aveau aplicate filtre. Îmi permit a specula că în prezent procentul a crescut semnificativ. Cercetările arată că a ne edita propriile poze înainte de a le posta pe social media vine la pachet cu o serie de dificultăți în sfera sănătății mentale, mai precis în privința imaginii corporale și a tulburărilor de alimentație. Deși se crede că filtrele ar spori stima de sine, cercetările artă că treaba stă exact pe dos.
De ce cădem în capcana asta când ne dăm bine seama că ce vedem pe Instagram nu e real, ci doar o imagine retușată a vieții?
Știința ne arată că aceste imagini nerealiste ne afectează starea de bine, stima de sine și imaginea despre sine chiar și atunci când suntem convinși și deținem o serie de argumente care contestă autenticitatea sau calitatea mesajului transmis de aceste imagini. Cu alte cuvinte, chiar și când suntem conștienți că imaginea aparent perfectă nu reflectă realitatea, tot are un impact negativ asupra psihicului nostru.
Cum putem să ne motivăm să scăpăm de „nevoia” de perfecțiune?
Avem nevoie să ne limităm expunerea la astfel de imagini, iar asta putem face prin a ne curatoria feed-urile de social media pentru a conține cât mai multe persoane autentice, care reprezintă o diversitate a corpurilor și trăsăturilor fizice similară cu cea regăsită în lumea reală, nu în lumea atent selecționată și nerealistă din media. S-ar putea să se lase cu o serie de unfollow-uri, dar sănătatea noastră mintală este un bun mult prea de preț. De asemenea, tot în acest sens ne-ar ajuta foarte mult ca atunci când vedem o reclamă pe stradă sau pe internet care conține imagini cu corpuri retușate să trecem mai departe în loc să ne oprim și să o examinăm atent, comparându-ne conștient sau inconștient. Trebuie să construim o alternativă la vocea critică. Să permitem dezvoltarea uneia plină de compasiune, care ne evidențiază lucrurile pozitive și care normalizează faptul că toate corpurile sunt frumoase, demne de dragoste și respect, indiferent de formă sau trăsături, și că toate corpurile merită arătate lumii exact așa cum sunt.