Martie 07, 2023
Jean Negulesco, românul care a iubit-o și lansat-o pe Marilyn Monroe
”Deşi aproape necunoscut în România, Jean Negulescu a fost una dintre gloriile Hollywood-ului, un deschizător de drumuri în cinematografia americană a anilor ’40-’50 şi viu aplaudat în anii ’60, lucrând cu cele mai cunoscute staruri ale lumii.”

Aquarelle editorial

Împărtășește cu prietenii tăi

Pictor, regizor de film, scenarist și producător de film, a fost cotat printre primii zece cineaşti americani în epoca de aur a Hollywood-ului, alături de Zinnemann, Kazan, Wilder, Mankiewicz și Huston, scrie catchy.ro

Autor a circa 40 de lungmetraje de ficţiune şi a peste 150 de scurtmetraje documentare.

Primul regizor de origine română nominalizat la premiile Oscar.

Are o stea pe celebrul Hollywood Walk of Fame, dar și o stradă cu numele lui în Craiova, pentru că acolo s-a născut pe 26 februarie 1900.

Guvernul Franţei i-a acordat titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor.

Face primul film cinemascope din lume – How to marry a millionaire. Filmul îi va aduce un BAFTA.

 

A lucrat cu Marilyn Monroe, Greta Garbo, Lauren Bacall, Joan Crawford, Sophia Loren, Angie Dickinson, Gary Cooper, Maurice Chevalier, Fred Astaire, Cary Grant.

 

 

 

 

Tabloidele au relatat pe larg aventura lui (avea 53 de ani) cu Marilyn Monroe (27). “Este visul împlinit al oricărui bărbat din lume. Este femeia cu care visezi şi trebuie să-ţi înşeli nevasta!”. Era vremea în care o declarație ca aceasta îți aducea titlul de playboy și nu oprobriul public.

Se pare că 1953 a fost în sfârșit anul în care cariera lui Monroe s-a lansat cu adevărat. Pentru că tot în ianuarie va apărea într-un film cu buget mare, Niagara, care a ajutat-o să devină senzația momentului peste noapte, iar în 15 iulie, dă iar lovitura în Domnii preferă blondele, un musical foarte îndrăzneț pentru acele timpuri, privit și azi ca una dintre cele mai bune comedii din toate timpurile de către numeroși critici.

Într-un fel, poate fi adevărat, fără să fie doar un titlu de senzație, că românul nostru a ajutat-o să ajungă o actriță căutată. 

Janet de Cordova, o bună observatoare timp de decenii a trecătoarei parade din lumea filmului, spunea: “fără un bărbat de care să depindă, o femeie nu are un loc la Hollywood. Excepția este, firește, femeia stea. Cât timp rămâne o stea. Dar și stelele intră în declin. Cele care nu pățesc asta sunt fie moarte sau Garbo. Dar chiar și ea a murit. Publicul e mai rău decât un soț nestatornic. Când te părăsește, o fată are și mai puține alegeri. Arunci orașul în aer sau te sinucizi sunt două dintr-o listă foarte scurtă.” Cam așa stăteau lucrurile până hăt încoace, spre sfârșitul anilor ’80…

Revenind, craioveanul a fost un om cu multe talente. Datorită talentului la desen în 1920 va pleca de acasă la Paris să studieze artele. Pictează, expune la Paris și Londra, vinde. În 1927, se căsătorește cu o americancă, se mută la New York și are prima expoziție. Următoarea e în Los Angeles, urmează angajarea la studiourile Paramount, apoi, în 1940, se mută la Warner Bros, în 1948 la 20 Century Fox. E un an excelent – se însoară a doua oară, iar filmul „Johnny Belinda” este nominalizat la toate cele 12 categorii ale Premiilor Oscar. Va primi doar Oscarul pentru cea mai bună actriţă (Jane Wyman).

Iată o listă cu cele mai cunoscute filme:

”Singapore Woman” (”Femeia din Singapore”) (1941);

”The Mask of Dimitrios” (”Masca lui Dimitrios”) (1944);

”Three Strangers” (”Trei străini”) (1946);

”Humoresca” (1946);

”Johnny Belinda” (1948);

”Phone Call from a Stranger” (”Telefon de la un străin”) (1952);

”How to marry a millionaire” (”Cum să te măriţi cu un milionar”) (1953);

”Three Coins in the Fountain” (”Trei bănuţi în fântână”) (1954);

”The rains of Ranchipur” (”Ploile din Ranchipur”) (1955);

”Boy on a Dolphin” (”Băiatul pe delfin”) (1957);

”A certain smile” (”Un anume zâmbet”) (1958);

”The gift of love” (”Darul dragostei”) (1958);

”Count your blessings” (”Binecuvântarea”) (1959);

”Jessica” (1962);

”The pleasure seekers” (”Căutătorii de plăceri”) (1964);

”The invincible six” (”Cei şase invincibili”) (1969). 

 

 

 

 

Jean Negulesco s-a retras din activitate în 1970 şi s-a stabilit în Marbella, Spania. A pictat, a colecţio­nat opere de artă şi şi-a scris memoriile, publicate în 1984, sub titlul Things I Did and Things I Think I Did (Lucruri pe care le-am făcut şi lucruri pe care cred că le-am făcut). Era căsătorit, din 1946, cu actriţa Dusty Anderson, cu care a rămas împreună până la sfârşitul vieţii, în 1993.

***

Cum a fost onorat

În lume: s-au organizat de retrospective Jean Negulesco în Paris, New York, Tokio și Madrid.

În România:

După 1990, Jean Negulescu a devenit membru de onoare al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN)

În 1992 a devenit membru de onoare al Academiei Române.

1997 – se publică ”Dicţionar de cinema”  – autori Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997, unde despre Jean Negulescu se spune: “se remarcă în anii ’40 printr-un solid profesionalism, specializându-se în melodrame răscolitoare, gen pe care ulterior îl abandonează în favoarea unor strălucitoare, dar superficiale, comedii sentimentale.”

La 24 februarie 2000, Arhiva Naţională de Filme-Cinemateca Română a organizat, la sala Eforie a Cinematecii Române, în colaborare cu Fundaţia ”Jean Negulescu” şi Canalul HBO, spectacolul de gală consacrat regizorului american de origine română Jean Negulescu, prilejuit de centenarul naşterii acestuia. Evenimentul a cuprins vernisarea unei expoziţii de grafică şi fotografie privind viaţa şi activitatea renumitului regizor (colecţia prof. univ. dr. Manuela Cernat), precum şi proiecţia producţiei cinematografice ”Humoresca”, oferită de canalul HBO.

Canalul HBO a recondiţionat o serie de pelicule ale filmelor semnate de Jean Negulescu, difuzându-le în premieră în România în luna septembrie 1998, iar la centenar a pus la dispoziţia Cinematecii Române cele mai importante filme ale acestuia, între care ”Humoresca” (realizat în 1946, avându-i ca protagonişi pe Joan Crawford, John Carfield, Oscar Levant), ”Johnny Belinda” (produs în 1948, film în care a jucat Jane Wyman, care pentru rolul principal a obţinut Premiul Oscar), ”Masca lui Dimitrios” (1944, cu Peter Lorre) şi ”Trei străini” (1946, cu Sydney Greenstreet, Geraldine Fitzgerald). Au mai fost difuzate cu acel prilej şi filmele ”Lydia Bailey” (1952), ”Orchestra aviaţiei americane” (1942) şi ”Orchestra militară americană” (1942).



concurs
Știri recente
citeste și
SQL exec time = 0.98914241790771